Poveste

joi, 3 februarie 2011


Sogno .. sogno tropo speso.
Vara .. noapte umpluta cu aer dens si sufocant.
Amelie statea ghemuita in patul cu asternuturi bej si se visa mare .. la deschiderea ochilor,scheletul ei va creste cu inca un centimetru,si va atinge frumoasa varsta de 17 ani .. isi scoase talpile moi de sub cuvertura si se intoarse pe burta.Geamul era usor deschis si tacerea noptii ii inunda camera luminata de farurile de afara.
In vis ii aparu el .. specimenul anatomic ce ii intensifica bataile inimii.Il auzi strigand "Amelie .. Amelieee".Isi freca usor ochii .. la strivirea acestora,aparura bizare stelute de caleidoscop in artistica si neincetata combinare.Arunca plapuma de pe ea,isi cobori picioarele pe parchetul rece,si facu mici pasi spre geamul imens .. ridica jaluzelele .. si il vazu .. era chiar el (ciufulit,cu ochii plini de somn,in tricoul galben si blugii bleu).O apuca un tremur convulsiv,nu era in stare sa deosebeasca visul de realitate si incerca sa caute un fir de care sa se agate .. zbarnaitul telefonului ii intrerupse circulatia normala a sangelui .. si printre micile gauri ale telefonului se auzi glasul lui somnoros si dulce.
Isi arunca pe ea capotul ce dormea pe scaun .. isi trase ciupicii verzi .. trecu cu degetele printre parul ciufulit .. si cobori in graba cele 8 etaje.
Ajunsa jos .. langa el .. il ruga sa o ciupeasca de obraz,sa inlature orice dubiu.El isi apasa usor buzele pe fruntea ei si o asigura ca nu viseaza .. se imbratisara .. si tinanduse de mana apucara intr-o directie tacuta.Era 4 dimineata .. si doar figurile lor se profilau pe asfaltul rece al verii .. mergeau pe mijlocului drumului si radeau,prin vene le curgea ca un foc fluid,intensitatea dragostei.
Calatoria lua sfarsit cand in fata lor aparu o cladire cat o girafa .. urcara incet .. numarand fiecare treapta.Ajunsi pe acoperisul blocului,se asezara pe betonul rece .. si Amelie fu cuprinsa de un tremur convlusiv,avea frica de inaltimi.El isi trase usor bratul dupa talia ei .. ii sopti cuvinte ce ii paralizara sufletul si o ruga sa inchida ochii.
Era 6:15 dimineata .. el numara pana la 3 .. si o ruga sa-si deschida pleopele.
Ochii ei nu focalizau imaginea.. un tablou desprins de pe panzele lui Rembrandt ii aparu in fata (un soare cat o portocala isi revarsa lumina peste fata ei palida .. si intreg orasul i se aseza in palme).
El isi lipi buzele de obrazul eu palid .. saruta .. si ii ura "La multi ani!"
Era cel mai frumos lucru care i se putea intampla .. vedea o ploaie hipnotica si realiza ca e cel mai fericit om de pe pamant.

6 comentarii:

  1. Olesea` spunea...:

    dianiii, extraordinar de frumos <3<3<3

  1. Diana spunea...:

    oh,merci
    se pare ca nu-i chiar asa rau sa visezi)))

  1. Anonim spunea...:

    foarte frumos !!!

  1. Kristina L' spunea...:

    tare tare nice :X n am cuvinte :X

  1. Ăilien spunea...:

    daca te-ai apuca de vre-un roman cred ca ai avea cel mai mare succes vreodata. teribil de frumos..

  1. Danna spunea...:

    ashaa`mi placeee..mai repet cuvintu repetat in comm precedente....frumooos..<3<3<3

Trimiteți un comentariu